Revista de Psihologie: 2011, t. 57, nr. 4

Hits: 24794


REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57 , Nr. 2 , p. 285–382,  Bucureşti, octombrie – decembrie 2011 

STUDII ŞI CERCETĂRI

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE
Justiţia organizaţională – abordări teoretice
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 291–300, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

MICTAT GÂRLAN
Etnicitate şi interetnicitate, modalităţi de abordare
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 301–316, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

CAMELIA POPA
Factori personologici ai insecurităţii rutiere – direcţii actuale de cercetare
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 317–325, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

THEA IONESCU
Abordarea embodied cognition şi studiul dezvoltării cognitive
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 326–339, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

ELENA STĂNCULESCU
Self-reflexive emotions
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 340–348, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

BRÎNDUŞA ORĂŞANU
Memories and triangulation in interpretative psychoanalytical work. II
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 349–357, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

  

PUNCTE DE VEDERE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Feedback between psychology and communication
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 359–366, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

JACQUELINE BARUS-MICHEL, ADRIAN NECULAU (coord.), Psihosociologia crizei, Bucureşti, Editura Trei, 2011, 363 p. (Doina-Ştefana Săucan)
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 367–374, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

CORNELIA RADA, MONICA TARCEA, Viaţa sexuală şi familia în mediul urban românesc, Iaşi, Institutul European, 2010, 285 p. (Georgeta Preda)
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 367–374, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

  

IN MEMORIAM

Filimon TURCU (1 aprilie 1932 – 8 mai 2011)
Article by Constantin Voicu
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 375–376, , Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 


 

Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 285–382, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 


 

REZUMATE

 

JUSTIŢIA ORGANIZAŢIONALĂ – ABORDĂRI TEORETICE

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN MIHAI IOAN MICLE

REZUMAT   Articolul de faţă abordează câteva date teoretice din literatura justiţiei organizaţionale. Sunt abordate tipuri ale justiţiei organizaţionale, respectiv justiţia distributivă, cea procedurală şi interacţională. S-a încercat scoaterea în evidenţă a ideii conform căreia teoriile asupra justiţiei organizaţionale diferă în funcţie de tipul de elemente preferate, de tipurile de reguli aplicate şi de structura evaluărilor. Justiţia distributivă priveşte corectitudinea rezultatelor, justiţia procedurală reflectă corectitudinea procedurilor, iar justiţia interacţională se adresează schimburilor interpersonale şi informaţionale ce privesc procedurile şi rezultatele. Valoarea predictivă a tipurilor de justiţie variază în funcţie de contextul organizaţional.

Cuvinte-cheie: justiţie organizaţională, justiţie distributivă, justiţie procedurală, justiţie interacţională.

 

Abstract     The purpose of this paper is to explain some theoretical data on the organizational psychology. We focus on clearly defining organizational justice types, along with a literature review of each. Some types of organizational justice are discussed: distributive, procedural and of interaction. We tried to point out the idea that the theories on the organizational justice differ depending the type of preferred elements, of rules applied and the evaluation structure. The distributive justice concerns the correctitude of results; the procedural justice reflects the correctitude of procedures, and the interactional and informational justice addresses to the interpersonal and informational changes for the procedures and results. The predictive value of the organizational justice types varies according the organizational context.


Keywords: organizational justice, distributive justice, procedural justice, interactional justice.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

ETNICITATE ŞI INTERETNICITATE, MODALITĂŢI DE ABORDARE

MICTAT GÂRLAN

Abstract    In the paper are analised fundamental concepts of the ethnopsychology: ethnicity and inter- ethnicity, similarities and differences, criteria and approaches, methodological aspects and tools of researches. Have been analised too the personological patterns of the most important ethnies in Romania.
In the personal researches have been compared the interethnical evaluations with the self evaluations. The two types of images were very different, especialy to the gypsies.

Keywords: ethnicity, interethnicity, diagnosis of relationships, ethical values.

 

REZUMAT  În articol sunt analizate conceptele fundamentale ale etnopsihologiei: etnicitate şi interetnicitate, asemănări şi diferenţe, criterii de abordare, aspecte metodologice, instrumente de cercetare, modele personologice ale principalelor etnii din România. În cercetările personale au fost comparate evaluările interetnice cu cele ale autoevaluărilor, cele două tipuri de evaluare fiind foarte diferite. Autorul exemplifică aceste diferenţe de imagine obţinute pe etnia romilor.

 

Cuvinte-cheie: etnicitate, interetnicitate, diagnoze de relaţii, valori etnice.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

FACTORI PERSONOLOGICI AI INSECURITĂŢII RUTIERE – DIRECŢII ACTUALE DE CERCETARE

CAMELIA POPA

Résumé   Une stratégie de sécurité routière, dans une société qui est confrontée à un problème aussi grave que la mort accidentelle de milliers de personnes par année, doit tenir compte de la complexité de la relation entre la personnalité d'un individu et son comportement sur la route. Cet article, de type théorique, examine des dernières recherches psychologiques sur le risque routier.

Mots-clés: insécurité routière, personnalité, facteurs, comportement sur la route.

 

REZUMAT   O strategie de securitate rutieră, într-o societate care se confruntă cu o problemă atât de gravă ca miile de morţi accidentale într-un an, trebuie să ţină seama de complexitatea relaţiei între personalitatea unui individ şi comportamentul său în trafic. Acest articol, teoretic, examinează câteva cercetări psihologice recente asupra riscului rutier.

Cuvinte-cheie: insecuritate rutieră, personalitate, factori, comportament pe drumurile publice.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

ABORDAREA EMBODIED COGNITION ŞI STUDIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE

THEA IONESCU

REZUMAT    Acest articol teoretic aduce în prim plan una dintre principalele abordări post-cognitiviste, şi anume abordarea embodied cognition, cu scopul de a-i analiza rolul pentru investigarea dezvoltării cognitive. În prima parte, discutăm conceptul de „cogniţie", aşezând faţă în faţă cognitivismul tradiţional şi abordarea embodied cognition. A doua parte prezintă date ştiinţifice care surprind natura embodied a cogniţiei pe parcursul ontogenezei, precum şi influenţa studiilor din psihologia dezvoltării în conturarea acestei noi abordări în psihologie. Articolul se încheie cu prezentarea consecinţelor pozitive ale abordării embodied cognition atât pentru cercetare, cât şi pentru practică.

Cuvinte-cheie: embodied cognition, dezvoltare cognitivă, simboluri.

 

Abstract    This theoretical article presents one of the main post-cognivist approaches, namely embodied cognition, with the aim of analyzing its role for the study of cognitive development. In the first part, we will discuss the notion of "cognition" by considering traditional cognitivism and embodied cognition. The second part presents empirical evidence for the embodied nature of cognition throughout development, and also for the role that developmental studies have for the embodied cognition approach in psychology. The article ends by presenting the positive consequences that the embodied cognition approach can have both for research and practice.

Keywords: embodied cognition, cognitive development, symbols.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


SELF-REFLEXIVE EMOTIONS

ELENA STĂNCULESCU

Abstract In this paper it has been explored a category of emotions that received relatively scarce attention in the psychological research – self-reflexive emotions. Recently, psychologists and sociologists are interested to find their structure and social rules or conventional standards that influence their's expression and regulation. Self-reflexive emotions include: shame, embarrassment, humility, guilt, envy, jealousy, pride, and gratitude. All self-reflexive emotions (positive and negative) share the same characteristic: another person's behavior or attitude is affecting the self. It could be very fruitful for the affective life understanding if the specialists will profoundly explore the cultural and gender differences in experiencing the large register of self-conscious or self-reflexive emotions.

 Keywords: self-reflexive emotions, shame, guilt, envy, pride.

 

REZUMAT În acest articol a fost explorată o categorie a emoţiilor care a primit o atenţie relativ scăzută în cercetarea psihologică – emoţiile auto-referenţiale. Recent, psihologii şi sociologii au devenit interesaţi să găsească structura şi regulile sociale sau standardele convenţionale care influenţează exteriorizarea şi reglarea acestora. Emoţiile auto-referenţiale includ: ruşinea, stânjeneala, umilinţa, vinovăţia, invidia, gelozia, mândria şi gratitudinea. Toate emoţiile auto-referenţiale împărtăşesc aceeaşi trăsătură: comportamentul sau atitudinea altei persoane afectează eul. Ar putea fi foarte folositor pentru înţelegerea vieţii afective dacă specialiştii vor aprofunda diferenţele culturale şi de gen în experimentarea registrului vast al emoţiilor conştientizării de sine sau auto-referenţiale.

Cuvinte-cheie: emoţii auto-referenţiale, ruşine, vinovăţie, invidie, mândrie.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


MEMORIES AND TRIANGULATION IN INTERPRETATIVE PSYCHOANALYTICAL WORK. II

BRÎNDUŞA ORĂŞANU

Abstract   The paper deals with the relation between procedural memory and declarative memory, from the perspective of the triangulation in psychoanalysis. The patient's explicit reference to his past, even when it procedurally is a defence, it is also, declaratively, a step towards assuming the origin of a certain psychic content. This step would correspond to a "witness": within the framework of the judiciary metaphor, the side in the patient which "declares" the reconstruction of his past "gives witness" about something which can only belong to himself. The author puts into evidences the importance of the active contribution by the patient to the birth of interpretation in the here and now.
The patient's explicit discourse upon his past may constitute itself as a necessary "third" in the differentiation between transference and countertransference, valid for both protagonists of the analytical session. This hypothesis is illustrated by means of a clinical fragment.

 

Keywords: explicit memory, differentiation, triangulation, witness.

 

 

REZUMAT   Lucrarea tratează despre raportul dintre memoria procedurală şi memoria declarativă, din perspectiva operaţiei de triangulare în psihanaliză. Referinţa explicită a pacientului la trecutul său, chiar dacă este o apărare din punct de vedere procedural, constituie, în mod declarativ, şi un pas spre asumarea originii unui anumit conţinut psihic. Acest pas ar corespunde cu un „martor": dacă utilizăm metafora judiciară, partea din pacient care „declară" reconstrucţia trecutului lui „stă drept mărturie" că un anumit lucru nu poate să-i aparţină decât lui. Autoarea pune în evidenţă importanţa contribuţiei active a pacientului la formarea interpretării în aici-şi-acum. Discursul explicit al pacientului asupra trecutului său poate constitui, în sine, un „terţ" necesar în diferenţierea dintre transfer şi contra- transfer, valid pentru ambii protagonişti ai şedinţei de analiză. Această ipoteză este ilustrată cu un fragment clinic.

Cuvinte-cheie: memorie explicită, diferenţiere, triangulare, martor.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

FEEDBACK BETWEEN PSYCHOLOGY AND COMMUNICATION

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

Abstract The study is placed at the intersection of the cognitive psychology with the theory of communication. It joins the contemporary effort of the category developing of some experiences in order to obtain the consubstantial instruments to the phenomena and processes upon which, investigative, it is supposed to intervene with them. For the configuration of a viable concept, clear and distinct from the feedback, relevant opinions are analyzed, contradictory positions are confronted and the historical, psychological, systemic and communicational reconstruction of this theoretical construct is achieved. Generally, it comes out that any systemic, cognitive or cogitative process lawfully implies a feedback connection. Finally, it is concluded about the feedback definition as the heuristic instrument of control, specific to the finalist systems. Likewise, the parameters (sides), the moments, the levels, the functions and the feedback typology are delimited and the functioning of some feedback networks within the systems is acknowledged.

 

Keywords: feedback, communication, system.

 

 

REZUMAT Studiul se situează la intersecţia psihologiei cognitive cu teoria comunicării. El se înscrie în efortul contemporan de developare categorială a unor experienţe în vederea obţinerii de instrumente consubstanţiale fenomenelor şi proceselor asupra cărora, investigativ, se preconizează a se interveni cu ele. Pentru configurarea unui concept viabil, clar şi distinct de feedback se analizează opiniile relevante, se confruntă poziţiile contradictorii şi se realizează reconstrucţia istorică, psihologică, sistemică şi comunicaţională a acestui construct teoretic. În general, se desprinde, orice proces sistemic, cognitiv sau cogitativ, subîntinde legic o conexiune feedback. Finalmente, se concluzionează în legătură cu definirea feedback-ului drept instrument euristic de reglaj specific sistemelor finaliste. De asemenea, se delimitează parametrii (laturile), momentele, nivelurile, funcţiile şi tipologia feed- back-ului şi se constată funcţionarea în cadrul sistemelor a unor reţele de feedback.

Cuvinte-cheie: feedback, comunicare, sistem. Keywords: feedback, communication, system.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

JACQUELINE BARUS-MICHEL, ADRIAN NECULAU (coord.), Psihosociologia crizei, Bucureşti, Editura Trei, 2011, 363 p.
Reviewd by Georgeta Preda 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


IN MEMORIAM

FILIMON TURCU (1 aprilie 1932 – 8 mai 2011)
Article by Constantin Voicu

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins