Revista de Psihologie: 2011, t. 57, nr. 3

Hits: 39259

 


REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57 , Nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011


STUDII ŞI CERCETĂRI

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Subliminal perception and subliminal communication
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 201–213, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

  

ŞTEFAN C. LIŢĂ
The impact of theoretical construct validity on cauzal structure model within baking industry – a study of applied multivariate data analysis
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 214–226, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

BRÎNDUŞA ORĂŞEANU
Memories and triangulation in interpretative psychoanalytical work. I
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 227–236, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE
Un subiect neglijat în psihologia organizaţională: emoţia
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 237–250, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

VIRGINIA ROTĂRESCU
Profilul familiei cu un părinte cu SNC afectat acut. II. Studiu experimental
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 251–264, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

LORETA MAGDALENA POPA
Implicaţiile stării depresive asupra patologiei somatice

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

IN MEMORIAM


Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011


 

REZUMATE

 

SUBLIMINAL PERCEPTION AND SUBLIMINAL COMMUNICATION

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

 

Abstract      The study joins to general psychology. It refers to the elucidation of the status of "subliminal perception" concept, on the epistemological side, and to the delimitation of the content of the perceptive phenomenon which this appoints to, on the pragmatic side. The existence of the subliminal human "consumption" is tested by using logical, psycho- logical, and "of law" arguments and thus the phenomenon is taken out from the shape of any doubt. Subliminal perception does exist. It is not a perceptive act (intentional act), but a perceptive fact (it happens with no implication of the preceptor subject's volition, but sometimes against his will). If the reality of the subliminal perceptive experience, as a whole, in the psychological sphere of the "common sense", was theoretically long refused as a whole, forms of which, such as: the semantic non-conscious primarity (Marcel, 1983), the subliminal sensibilization (Colin Cherry), the non-conscious affective preferences (Bornstein, Leone, Galley, 1987), the semantic processing (Miclea, 1999), were easily assimilated among the gains of the applied psychology. It was necessary only one step in order to reach from "forms" to "type". As a realization of this thinking and above it, as a delimitation (with a separate justification) subliminal perception is chosen to be characterized as being a "type of perception" (Ciofu, 1994) and not a "special form" (Zlate, 1999). It is shown that this type of perception is a communication chanel. On the other hand, after analysing the factors of the subliminal perception (the perceptor subject, the context and the perceptive object), some effects of the subliminal processing of some messages upon behavior are presented. Thus it is concluded that the changes, the alterations that may occur by subliminal perception way are superficial and of short duration but they could become cognitive schedules by consolidating them in other ways. The human behavior cannot be controlled using subliminal messages, but it can accept directing influences. We can talk about general classes, but not specific behaviors (Miclea, 1999).
Keywords: subliminal perception, subliminal communication, subliminal channel.

 

REZUMAT      Studiul se înscrie în domeniul psihologiei generale. El vizează, pe linie epistemologică, clarificarea statutului conceptului de „percepţie subliminală" în structura aparatului conceptual al psihologiei, iar pe linie pragmatică, delimitarea conţinutului fenomenului perceptiv pe care acesta îl desemnează. Prin argumente logice, psihologice şi „de autoritate" se probează existenţa unui „consum" uman subliminal şi se scoate fenomenul în afara câmpului oricărei îndoieli. Percepţia subliminală există. Ea nu este un act perceptiv (act intenţional), ci un fapt perceptiv (se produce fără implicarea voinţei subiectului perceptor, uneori chiar împotriva voinţei acestuia). Dacă realitatea experienţei perceptive subliminale, ca atare, în cadrul psihologic al „bunului simţ", a fost ca întreg din punct de vedere teoretic îndelung refuzată, forme ale acesteia precum: primaritatea semantică non-conştientă (A. Marcel), sensibilizarea subliminală (Colin Cherry), pre- ferinţele afective non-conştiente (R.F. Bornstein, D.R. Leone, D.J. Galley), procesarea semantică (M. Miclea), au fost cu uşurinţă înglobate între câştigurile psihologiei aplicate. De la „forme" la „tip" nu era de făcut decât un pas. Ca un câştig al acestui raţionament şi în plus, ca o delimitare (cu o justificare separată) se optează pentru caracterizarea percepţiei subliminale ca „tip de percepţie" (I. Ciofu) şi nu ca „formă specială" (M. Zlate). Acest tip de percepţie, se arată, constituie un canal de comunicare. Pe de altă parte, după ce se analizează factorii percepţiei subliminale (subiectul perceptor, contextul şi obiectul perceptiv), se evocă unele efecte ale procesării subliminale a unor mesaje asupra comportamentului. Se concluzionează, în acest sens, că schimbările, modificările ce se pot produce pe calea percepţiei subliminale sunt de suprafaţă şi de scurtă durată şi că întărite, consolidate pe alte căi, ele se pot instala ca scheme cognitive. Comportamentul uman nu poate fi controlat pe calea mesajelor subliminale, dar el poate primi influenţe de direcţionare. Se pot induce clase generale şi nu comportamente specifice (M. Miclea).
Cuvinte-cheie: percepţie subliminală, comunicare subliminală, canal subliminal.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

THE IMPACT OF THEORETICAL CONSTRUCT VALIDITY ON CAUSAL STRUCTURE MODEL WITHIN BANKING INDUSTRY – a study of applied multivariate data analysis 

ŞTEFAN C. LIŢĂ

 

Abstract    The current analysis is based on Hopkins' data (1997) used to investigated the causal relations between strategic planning and financial performance within banking industry. The correlation matrix for the seven items developed to capture the construct of strategic planning intensity was used to conduct a confirmatory factor analysis and then, a structural model was fitted to data in order to replicate the model used in the original paper. The results of confirmatory factor analysis showed that: (a) the 7 original items do not measure the specified latent variable, but two separated factors that explain 49% of the variance, (b) the latent variable "strategic planning intensity" might be regarded as one-factor structure measured by 5 items (V1 – determining banks' mission, V2 – developing major long term objectives, V5 – evaluating strategic options, V6 – implementing strategic options, V7 – controlling the implemented strategic option). Although the results of structural equation modelling were not very clear, the general impression was that strategic planning intensity could be indeed regarded as a mediator between institutional factors (managerial and organisational) and financial performance, because: (a) managerial factors have a strong direct effect (0,82) on strategic planning intensity, and also an indirect effect (0,41) on financial performance, mediated by planning intensity, (b) organisational factors have a direct effect on financial performance (0,77) and also an indirect effect (0,086) mediated by planning intensity. The paper ends with few recommendations regarding alternative strategies that might be used to improve the structural model.
Keywords: confirmatory factor analysis, structural equation modelling, strategic planning, managerial and organisational factors, financial performance.

 

REZUMAT   Analiza realizată se bazează pe datele obţinute din studiul lui Hopkins (1997) în care s-au investigat relaţiile cauzale dintre planificarea strategică şi performanţa financiară în domeniul bancar. Matricea corelaţiilor pentru cei 7 itemi dezvoltaţi să măsoare conceptul de „intensitate a planificării strategice" a fost utilizată pentru a realiza o analiză factorială confirmatorie şi apoi un model structural a fost testat cu scopul de a replica analiza din articolul original. Rezultatele analizei factoriale confir- matorii au arătat că: (a) cei 7 itemi originali nu măsoară variabila latentă specificată, ci doi factori separaţi care explică 49% din varianţă, (b) variabila „intensitatea planificării strategice" poate fi privită ca un factor măsurat de 5 itemi (V1 – determinarea misiunii băncii, V2 – dezvoltarea obiectivelor pe termen lung, V5 – evaluarea opţiunilor strategice, V6 – implementarea opţiunilor strategice, V7 – controlul implementării). Deşi rezultatele modelării cu ajutorul ecuaţiilor structurale nu au fost foarte clare, impresia generală a fost totuşi aceea că intensitatea planificării poate fi considerată un factor care mediază relaţia dintre factorii instituţionali şi performanţa financiară, deoarece: (a) factorii manageriali au un efect direct (0,82) asupra planificării şi un efect indirect (0,41) asupra performanţei financiare, mediat de planificare; (b) factorii organizaţionali au un efect direct (0,77) asupra performanţei financiare şi un efect indirect (0,086), mediat de planificare. Lucrarea se încheie cu câteva recomandări referitoare la strategii alternative care ar putea fi utilizate pentru a optimiza modelul structural.

Cuvinte-cheie: analiză factorială confirmatorie, modelare prin ecuaţii structurale, planificare strategică, factori manageriali şi organizaţionali, performanţa financiară.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


MEMORIES AND TRIANGULATION IN INTERPRETIVE PSYCHOANALYTICAL WORK. I

BRÎNDUŞA ORĂŞANU

 

Abstract   This paper discusses the relation between procedural memory and declarative memory, from the perspective of the triangulation in psychoanalysis. The patient's explicit reference to his past, even when it procedurally is a defence, it is also, declaratively, a step towards assuming the origin of a certain psychic content. This step would correspond to a „witness": within the framework of the judiciary metaphor, the side in the patient which „declares" the reconstruction of his past „gives witness" about something which can only belong to himself. The author underlines the importance of the active contribution by the patient to the birth of interpretation in the here and now. The patient's explicit discourse upon his past may constitute itself as a necessary "third" in the differentiation between transference and countertransference, valid for both protagonists of the analytical session. This hypothesis is discusses and illustrated by a clinical fragment.
Keywords:   explicit memory, differentiation, triangulation, witness.

 

REZUMAT   Lucrarea discută raportul dintre memoria procedurală şi memoria declarativă, din perspectiva operaţiei de triangulare în psihanaliză. Referinţa explicită a pacientului la trecutul său, chiar dacă este o apărare din punct de vedere procedural, constituie, în mod declarativ, şi un pas spre asumarea originii unui anumit conţinut psihic. Acest pas ar corespunde cu un „martor": dacă utilizăm metafora judiciară, partea din pacient care „declară" reconstrucţia trecutului lui „stă drept mărturie" că un anumit lucru nu poate să-i aparţină decât lui. Autoarea pune în evidenţă importanţa contribuţiei active a pacientului la formarea interpretării în aici-şi-acum. Discursul explicit al pacientului asupra trecutului său poate constitui, în sine, un „terţ" necesar în diferenţierea dintre transfer şi contra- transfer, valid pentru ambii protagonişti ai şedinţei de analiză. Această ipoteză este ilustrată cu un fragment clinic.
Cuvinte-cheie: memorie explicită, diferenţiere, triangulare, martor.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


UN SUBIECT NEGLIJAT ÎN PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ: EMOŢIA

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE

 

Abstract This paper aims to answer the question "What is emotional intelligence and which is its role in the organization, at work?" It points out that emotional intelligence helps to promote a better performance at work. Emotional intelligence includes skills involving emotions self control, perception and recognition of others' emotions, which are predictive for a superior performance. The past 25 years, research has revealed also a consistent set of skills, self-confidence, initiative and teamwork which assure performance in organization.Keywords: emotional intelligence, organization, group, social skills, relationships managing.

 

 

REZUMAT Articolul de faţă îşi propune să răspundă la întrebarea „ce este inteligenţa emoţională şi care ar fi rolul ei în organizaţii, la locul de muncă?" Se subliniază faptul că inteligenţa emoţională ajută la promovarea unei performanţe superioare în muncă. Inteligenţa emoţională înglobează abilităţi care implică controlul propriilor emoţii dar şi perceperea, recunoaşterea emoţiilor altora, fiind predictivă pentru o performanţă superioară la locul de muncă. Cercetarea ultimilor 25 de ani a reliefat consecvent un set de competenţe, precum încrederea în sine, iniţiativa şi lucrul în echipă care pot asigura perfor- manţa în organizaţii.
Cuvinte-cheie: inteligenţă emoţională, organizaţie, grup, abilitate socială, managerizarea relaţiilor.

 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


PROFILUL FAMILIEI CU UN PĂRINTE CU SNC AFECTAT ACUT. II. STUDIU EXPERIMENTAL

 

VIRGINIA ROTĂRESCU

 

Abstract   The study aims theoretically the special needs of families with a spinal cord/traumatic brain injured parent through the identification of the post-traumatic changes in the family system. The practical objective describes the pilot degree of functioning of the precocious prevention on psycho- pathology as a long term effect for the children in these families. Unlike the normal families, the injured patient families express the suffering of a troubled system. The children in these families have a psychiatric risk through a grown tendency towards internalization/externalization and total problems. The effects of the stressing event can decrease through psychological counseling, the coping strategies become more efficient and the family's functionality and health get better.
Keywords:  CNS injury, family functioning, children, long term health, precocious prevention.

 

 

REZUMAT   Studiul îşi propune, la nivel teoretic, să surprindă nevoile specifice apărute în familiile cu un părinte traumatizat vertebro-medular/cranio-cerebral prin identificarea modificărilor survenite în sistemul familial după intervenţia evenimentului traumatic. Obiectivul practic descrie stadiul pilot de funcţionare a intervenţiei de prevenţie precoce asupra psihopatologiei, ca efect pe termen lung, la care sunt expuşi copiii acestor familii. Familiile pacienţilor traumatizaţi exprimă suferinţele unui sistem tulburat cu tendinţa către redresare. Copiii acestor familii prezintă un risc psihiatric printr-o psihopatologie. Prin consilierea psihologică se diminuează efectele evenimentului stresant, strategiile de coping devin mai eficiente, funcţionalitatea şi sănătatea familiilor sunt îmbunătăţite iar evoluţia pacientului este către diminuarea solicitării în exces a serviciilor medicale.
Cuvinte-cheie:   traumatism al sistemului nervos central, funcţionarea familiei, copii, sănătate pe termen lung, prevenţie precoce.

 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


IMPLICAŢIILE STĂRILOR DEPRESIVE ASUPRA PATOLOGIEI SOMATICE

LORETA MAGDALENA POPA

 

Abstract    Depressive disorder is prevalent in pacients with somatical diseases as cancer. In fact, any chronic disease or long-drawn recuperation can develop depressive disorders, just as some medication or treatments. Studies has shown that when depressive disorder is treated in an efficient way on pacients with serious somatical disease, this impoves the prognostic of the others diseases and the pacient adaptation to the treatment. Somatical diseases could predispose to the appearance of depression and vice versa, also common causes, genetics or of environment, could predispose the individual to both of them. Pacients with serious somatical diseases have additional risc factors for the appearance of depression which comes from the period of necessary treatment of the somatical disease, the severity of this being directly proportional to the intensity of depression. Consequences of cancer and medical treatment could appear in time on medical side, psychological, social, occupational and sexual. After the initial adaptation to diagnosis and treatment, women psychosocialy shake down to new conditions better in the first or second year after the finish of the medical cure. Still, there are cases of anxiety and depression generated of fear or disease supposed to be awful, or about the prevalent fear of the appearance of a new tumor or reappearance of one.
Keywords: depression, cancer, stress, therapy, treatment (cure).

 

REZUMAT  Tulburarea depresivă este prevalentă la pacienţii cu boli somatice de tipul cancerului. De fapt, orice boală cronică sau recuperare prelungită poate precipita tulburări depresive, la fel ca şi unele medicamente sau tratamente. Studiile au arătat că atunci când tulburarea depresivă e tratată eficient la pacienţii cu boală somatică gravă, acest lucru îmbunătăţeste pronosticul celorlalte boli şi complianţa pacientului la tratament. Bolile somatice pot predispune la apariţia depresiei şi viceversa iar cauze comune, genetice ori de mediu, pot predispune individul la amândouă. Pacienţii cu boli somatice grave au factori de risc suplimentari pentru apariţia depresiei ce derivă din timpul de tratament necesar bolii somatice, severitatea acesteia fiind direct proporţională cu intensitatea depresiei. Consecinţele cancerului şi tratamentului pot să apară în timp pe latura medicală, dar şi psihologică, socială, ocupaţională, sexuală. După adaptarea iniţială la diagnostic şi tratament, femeile se adaptează psihosocial în general bine, în primul sau al doilea an după terminarea tratamentului. Sunt totuşi cazuri de anxietate şi depresie generate de frica de boală socotită înspăimântătoare sau de teama predominantă de apariţie a unei noi tumori sau recidive.
Cuvinte-cheie: depresie, cancer, stres, terapie, tratament.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MIHAI IOAN MICLE, DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, Motivarea personalului − Ghid pentru manageri, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2010, 309 p.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


IN MEMORIAM

TATIANA SLAMA-CAZACU (25 ianuarie 1920 – 6 aprilie 2011)

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011